Statistici-cheie
Potrivit datelor Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei laînceputul anului 2014 în Republica Moldova erau înregistrate 183.416 persoane cu dizabilităţi sau 5% din totalul populaţiei. În ultimii cinci ani numărul acestora a crescut cu 3,8%, în general, iar în cazul copiilor a scăzut cu 7,9% şi constituie 14 mii copii cu vârsta de 0-17 ani. Din totalul persoanelor cu dizabilităţi din Moldova, 49% sunt femei (87.450 persoane), inclusiv, 8,6% fete cu vârsta pînă la 18 ani (7.500 persoane).
Dizabilitatea este o provocare tot mai serioasă la nivel mondial, inclusiv şi în Republica Moldova. La nivel europeran rata acesteia constituie 15% .
Tipuri de dizabilităţi
Persoanele cu dizabilităţi sunt persoane care au deficienţe:
• fizice
• mintale
• intelectuale
• senzoriale (vizuale, auditive).
Acestea, în interacţiune cu diverse bariere, pot îngrădi participarea deplină şi efectivă a persoanelor în societate, în condiţii de egalitate cu ceilalţi.
În present, în Republica Moldova nu există statistici oficiale privind tipurile de dizabilităţi, conform definiţiei Legii nr. 60 din 30.03.2012, ci se operează doar cu gradul de dizabilitate (mediu, accentuat, sever) şi cauze care au condus la dizabilitate (boli) . Aproape fiecare a şaptea persoană cu dizabilitate se încadrează în categoria celor cu dizabilitate severă.
Cauzele dizabilităţii
• îmbătrânirea populaţiei;
• accidente rutiere/ de muncă;
• creşterea cazurilor de afecţiuni cronice (diabet, boli cardiovasculare, cancer, etc.);
• creşterea cazurilor de afecţiuni genetice/autoimune.
Respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi
Majoritatea persoanelor cu dizabilităţi nu participă la viaţa socială, deşi legislaţia Republicii Moldova este favorabilă acestora şi garantează respectarea drepturilor fundamentale ale lor. În realitate, persoanele cu dizabilităţi sunt marginalizate, izolate, ignorate şi reprezintă una dintre cele mai sărace pături ale societăţii noastre.
Cele mai grave încălcări ale drepturilor persoanelor cu dizabilităţi se referă la discriminarea în raport cu:
• accesul la educaţie,inclusiv, la formare profesională;
• incluziunea pe piaţa muncii;
• segregarea şi dezinstituţionalizarea persoanelor cu dizabilităţi severe;
• participarea politică şi civică.